Este una dintre acele reguli pe care toată lumea le respectă și aproape nimeni nu le înțelege: caloriferul stă sub fereastră. Așa era la bunici, așa e la bloc, așa desenează proiectanții și azi. Iar când vine renovarea și radiatorul „încurcă” — sub biroul visat, sub bancheta din reviste — mulți îl mută în primul perete liber, descoperind abia în ianuarie de ce regula exista: geamuri care plâng, senzație de curent lângă fereastră deși totul e etanș, colțuri reci într-o cameră teoretic încălzită.
Acest articol explică, pe înțelesul tuturor, fizica din spatele celei mai vechi convenții a încălzirii — de ce funcționează, când poate fi încălcată fără pedeapsă și care sunt greșelile de amplasare și utilizare care sabotează caloriferul chiar acolo unde trebuie să fie.
Fizica pe scurt: două fenomene, o soluție
Regula caloriferului sub fereastră rezolvă simultan două probleme pe care fereastra — oricât de bună — le creează
IT 
RO