Reglajul de iarnă/vară la termopane este una dintre acele operațiuni despre care se vorbește mult, dar se explică prost. Unii îl tratează ca pe un „secret” care rezolvă orice, alții îl fac la întâmplare și ajung cu ușa care freacă, cu garnituri strivite sau cu feronerie dereglată. Adevărul este simplu: reglajul de iarnă/vară nu schimbă „izolația” geamului sau calitatea profilului, ci ajustează presiunea cu care canatul apasă pe garnituri (compresia). Făcut corect, te ajută la etanșare și confort. Făcut greșit, poate duce la uzură, închidere grea și probleme pe termen lung.

Mai jos ai un ghid complet: ce este, când se face, pe ce tip de feronerie există, cum îl faci corect, ce unelte îți trebuie, cum verifici rezultatul și ce greșeli să eviți.

1. Ce este reglajul de iarnă/vară (pe înțelesul tuturor)

Ferestrele și ușile cu feronerie modernă au, de regulă, un mecanism de închidere cu „ciuperci”/role excentrice (pini de închidere) care intră în plăcuțele de pe toc. Prin rotirea acestor excentrice, modifici cât de strâns se închide canatul pe garnitură.

1. Reglaj „de iarnă” = compresie mai mare (închidere mai strânsă)
   Scop: mai puține infiltrații de aer, etanșare mai bună.
2. Reglaj „de vară” = compresie mai mică (închidere mai lejeră)
   Scop: garniturile „respiră” mai bine, ușa/ fereastra se închide mai ușor, uzură mai mică.

Important: nu toate feroneriile au exact același sistem și nu toate ferestrele au un reglaj clar „iarnă/vară” marcat. Unele au doar posibilitate de ajustare a presiunii, fără etichete.

2. Când merită să faci reglajul și când nu e nevoie

Reglajul are sens în special în aceste situații:

1. Simți ușor curent lângă canat iarna, deși fereastra pare închisă.
2. Hârtia iese prea ușor din fereastră când o prinzi între toc și canat (testul hârtiei).
3. Ferestrele sunt noi și după câteva luni garniturile „se așază” (ușoare pierderi de etanșare).
4. Ai uși de balcon care se închid „prea lejer” și simți diferențe de temperatură.

Când nu e cazul să umbli:

• dacă fereastra se închide perfect, fără curent și fără condens neobișnuit;
• dacă deja se închide greu sau freacă (acolo problema poate fi de aliniere, nu de compresie);
• dacă ai mucegai/condens din umiditate mare și ventilație slabă (reglajul nu rezolvă cauza, doar poate reduce infiltrațiile).

3. Cum recunoști dacă feroneria ta permite reglaj de compresie

Deschide fereastra și uită-te pe cantul canatului (latura care intră pe toc). Caută:

• Role/excentrice rotunde sau ovale, uneori cu un mic semn (linie, punct, săgeată).
• „Ciuperci” de închidere (pini tip ciupercă) care au de multe ori și ele posibilitate de reglaj.
• Marcaje de tip:
• un punct care indică poziția,
• o crestătură,
• o săgeată.

Dacă vezi astfel de piese pe cant, e foarte probabil să poți regla presiunea. Dacă nu ești sigur, te poți ghida după faptul că majoritatea feroneriilor moderne (Roto, Maco, Siegenia, GU etc.) au o formă de ajustare a compresiei.

4. Unelte necesare (minim)

În funcție de feronerie, ai nevoie de una dintre acestea:

• cheie imbus (Allen) – frecvent 4 mm;
• cheie Torx (mai rar);
• clește (doar dacă piesa e făcută să fie rotită cu cleștele; folosește cu grijă);
• șurubelniță (uneori pentru piese auxiliare).

Recomandare practică: nu forța niciodată. Dacă o piesă nu se rotește ușor, înseamnă fie că ai alt tip de sistem, fie că ai nevoie de altă unealtă, fie că e blocată și trebuie întâi curățată și lubrifiată.

5. Cum faci reglajul de iarnă/vară corect, pas cu pas

Pasul 1: Curăță și verifică garniturile

Înainte de orice reglaj:

1. Șterge garniturile cu o lavetă umedă.
2. Verifică dacă sunt crăpate, întărite sau desprinse.
3. Dacă ai un spray de întreținere pentru garnituri (pe bază de silicon), îl poți folosi ușor, dar nu exagera.

Dacă garnitura e degradată, reglajul nu va face minuni.

Pasul 2: Identifică excentricele/pinii de închidere

Pe cantul canatului vei avea mai multe puncte de închidere (de obicei 3–6, uneori mai multe). Ideea este să le reglezi uniform, nu doar unul singur.

Pasul 3: Înțelege direcția „mai strâns” vs „mai lejer”

Aici apare confuzia, pentru că direcția diferă în funcție de tipul de piesă. De aceea, regula sigură este:

1. Alege un singur punct de închidere.
2. Fă o rotire mică (de exemplu 1/4 de tură).
3. Închide fereastra și simte diferența:
• se închide mai greu și pare mai „strâns” = ai crescut compresia;
• se închide mai ușor = ai scăzut compresia.

Apoi aplici aceeași logică pentru restul punctelor.

Pasul 4: Fă reglajul în pași mici

Nu roti brusc la maximum. Recomandarea sigură:

• începe cu 1/8 până la 1/4 de tură;
• testează închiderea;
• repetă doar dacă e nevoie.

Ținta pentru „iarnă” nu e să o faci „să se închidă ca un seif”. Ținta e o presiune suficientă cât să nu ai infiltrații, dar fără să forțezi feroneria și fără să strivești garniturile.

Pasul 5: Reglează toate punctele, uniform

Dacă ai doar un singur punct pe „iarnă” și restul pe „vară”, canatul poate închide neuniform și apar:

• deformări ușoare;
• uzură neuniformă a garniturii;
• frecare în colțuri.

Regula bună: aceeași setare la toate punctele, sau setări apropiate, în funcție de cum închide fereastra.

Pasul 6: Testul hârtiei (verificare simplă)

După reglaj:

1. Pune o bandă de hârtie între toc și canat.
2. Închide fereastra.
3. Trage hârtia.

Interpretare:

• dacă iese foarte ușor peste tot, compresia e mică (posibil „vară” excesiv).
• dacă se rupe sau abia o scoți, compresia e prea mare.
• ideal: rezistență moderată, relativ uniformă pe contur.

Fă testul în 3–4 puncte: sus, jos, pe lateral, lângă mâner.

6. Atenție: reglajul de compresie nu rezolvă toate problemele

Dacă ai una dintre situațiile de mai jos, reglajul de iarnă/vară nu este soluția principală:

1. Canatul freacă jos sau atinge tocul: e nevoie de reglaj pe balamale (aliniere), nu doar compresie.
2. Fereastra s-a lăsat: trebuie reglaj de poziție, uneori și verificare de calare.
3. Condens și mucegai: cauza e umiditate + ventilație + punți termice, nu “presiunea de închidere”.
4. Curent pe lângă toc și perete: poate fi montaj/etanșare la contur, nu fereastra în sine.

7. Greșeli frecvente care strică mai mult decât ajută

1. Setare la maximum pe „iarnă”
   Rezultat: garnituri strivite, feronerie solicitată, închidere grea, uzură rapidă.
2. Reglaj doar la un singur punct
   Rezultat: închidere neuniformă, frecare, etanșare neuniformă.
3. Forțarea pieselor
   Poți distruge excentricele sau poți slăbi prinderi.
4. Confundarea reglajului de compresie cu reglajul de balamale
   Compresia nu ridică/nu coboară canatul. Balamalele fac asta.
5. Ignorarea întreținerii
   Feroneria are nevoie periodic de curățare și lubrifiere; altfel, se mișcă greu și reglajele devin „chin”.

8. Cât de des se face și care e setarea recomandată

Nu există o regulă rigidă, dar ca principiu:

• dacă ai ierni reci și simți ușoare infiltrații, poți trece pe compresie mai mare în sezonul rece;
• în rest, păstrează o compresie medie sau mai lejeră, ca să protejezi garniturile.

Mulți fac astfel:

1. toamnă târziu: ușor mai strâns;
2. primăvară: revii la mediu/lejer.

Dacă locuința are umiditate mare, nu exagera cu “iarnă” pe compresie maximă, pentru că, în unele cazuri, etanșarea excesivă fără ventilație poate agrava problema umidității (nu pentru că fereastra e „rea”, ci pentru că aerul umed rămâne în casă).

9. Recomandare finală: cum știi că ai făcut reglajul bine

Reglajul este corect dacă:

1. Fereastra se închide lin, fără forțare.
2. Presiunea pare uniformă pe contur (testul hârtiei e relativ constant).
3. Dispare sau scade vizibil senzația de curent pe lângă canat.
4. Nu apar frecări noi după reglaj.
5. Garniturile nu sunt strivite excesiv și nu rămân deformate.